Întâmplarea asta m-a determinat să îmi reiau seria de articole postate pe blog. Asta… și un pahar de vin.
De 24 februarie, iubitul s-a gândit să îmi facă cadou, printre altele, și o sticlă de vin. Nimic neobișnuit, având în vedere că sunt o mega fană a acestei licori.
Am primit chiar instrucțiuni clare să descarc o aplicație prin care pot scana sticla de vin ca să descopăr nu știu ce poveste.
Joi seara m-am apucat să fac nişte paste și parcă cereau niște vin. Am luat sticla din frigider și, ca orice iubită cârcotașă, citesc eticheta. Încep să strâmb din nas, mmmmm e roșu… Hmmm, sec, el nu știe că eu beau roze?… Dar hai că măcar sticla e interesantă! Analizez mai bine eticheta. Țară de proveniență: Australia. Hmmm, nu am mai băut până acum un vin de acolo. 13,5% alcool…
Intru pe Google și încep să citesc despre vin.
„Creație a Casei Penfolds, vinurile împărtășesc din istoria Australiei prin etichetele care vorbesc, 19 crime au transformat criminalii în coloniști. Vinul onorează istoria pe care aceștia au scris-o și cultura pe care au construit-o. Provocator, cu caracter îndrăzneț, roșu intens cu arome de vanilie, echilibrate cu fructe roșii coapte și coacăze negre. Pe palat, se dezvoltă note de vanilie, ciocolată și cedru. Rotund, cu o dulceață distinctă, oferă post gust mediu, fructat, proaspăt. Maturat 3 luni în butoaie de stejar 100% american”.
Fără să vreau îmi sar ochii la preț. Încep să am îndoieli, să o mai deschid sau să o păstrez?
Am observat și sticker-ul cu aplicația și mi-am amintit că trebuie să o descarc ca să am parte de nu știu ce experiență. Am descărcat-o și timp de 15 minute am stat și m-am minunat de evoluția tehnologiei.
După ce am scanat eticheta, a început magia. Personajul de pe etichetă a început să vorbească, fel de fel de holograme au ieșit la plimbare pe lângă sticlă și fiecare personaj a început să își spună povestea. Trebuie neapărat să o descărcați, se numește „Living Wine Labels”.
Curiozitatea îmi crește, și încep să citesc mai multe lucruri despre acest vin.
Am aflat că este produs de Treasury Wine Estate. Are peste 12.000 de hectare de vie în 4 regiuni, exportă în peste 70 de țări și produce peste 400 de milioane de sticle de vin pe an.
Cel mai tare mi s-a părut modul în care au ales să lanseze în America seria de vinuri ,,19 Crimes”. În celebra închisoare Alcatraz. Într-un an și jumătate de la lansare, vânzarea vinurilor cu crime pe eticheta a crescut de la 4 milioane de sticle la 18 milioane.
Și alt detaliu interesant: vinul nu a putut fi importat în Franța, pentru că francezii au decis că eticheta nu are legătură cu produsul.
Făcând acest research am uitat de paste, mi s-au răcit în farfurie. Dar nu e nimic, merg și reîncălzite. Mai ales că mi-am făcut curaj și am deschis până la urmă sticla de vin.
Deși nu sunt fan vin roșu sec, este un vin super „băubil”. Dopul are o mireasmă minunată. Chiar dacă este sec, nu este secul acela care îți usucă gură (când scriu asta îmi dau seama că nu am analizat prea mult produsul și trebuie să îmi mai pun un pahar. Pentru studiu!)
Am constatat că dacă îl ții mai mult în gură începe să se simtă mai sec. Dar am îndrăznit să îl combin cu un cub de ciocolată 70% cacao și a fost perfect.
Continui să citesc despre acest vin și aflu că producătorii au o colaborare și cu Snoop Dogg și că în total seria de vinuri ,,19 Crimes” are 6 produse.
Îmi sun iubitul și îi spun că mi-a făcut cel mai mișto cadou. Și că mai are să îmi cumpere încă 5 sticle. Trebuie să am parte de toată experiență acestui vin, acum că m-a prins povestea și am descărcat și aplicaţia.
Închid telefonul și vinul parcă începe să își facă efectul. Gândirea mea devine foarte profundă. Încep să analizez de ce a ales iubitul meu să îmi facă cadou fix sticla asta de vin. De Dragobete… Încerc să găsesc o explicație logică. Mă bufnește râsul. E clar. Într-un final s-a prins că sunt psihopată și ăsta este modul lui subtil de a mi-o spune.
